Regiunea NORD-EST

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe
1.Forța de muncă

  • România ocupă locul I în Europa ca număr de programatori calificați;
  • Înalta calificare a forței de muncă;
  • Tradiție universitară în domeniile tehnice;
  • Anual absolvă aprox. 1000 de absolvenți în domeniul IT;
  • Studiile IT sunt recunoscute international;
  • Românii au, în general, aptitudini lingvistice bine dezvoltate;
  • Dezvoltarea industriei de IT&C în proximitatea centrelor universitare care oferă pregărire tehnică de specialitate;
  • Orientarea evidentă a firmelor spre pregătirea propriilor angajați;

2.Economie

  • Dinamica industriei de IT&C
  • Localizarea în regiune a unor companii importante
  • Companii multinaționale au transferat/deschis activități/puncte de lucru în regiune
  • Pondere ridicată a cheltuielilor de CDI în PIBR realizate de Iași și celellte centre universitare
  • Infrastructură de afaceri diversificată, dezvoltată, bine repartizată în teritoriu
  • Pondere ridicată a numărului de întreprinderi care au site, a personalului care a utilizat calculatorul și creșterea gradului de utilizare a soluțiilor hi-tech de companii;
  • Grad ridicat de penetrare a serviciilor de telefonie mobile
  • Infrastructură de broadband bine dezvoltată în mediul urban
  • Ofertă bogată clădiri de birouri și spații adecvate derulării de activități în IT&C

3.Infrastructura de învățământ

  • Existența centrelor universitare din Iași, Bacău și Suceava, cu 7 universități publice și 4 private;

4.Adminsitrație publică și legislație

  • Liberalizarea pieței telecomunicațiilor;
  • Scutirea de impozitul pe venit pentru programatori;
  • Securitatea datelor cu caracter personal și proprietatea intelectuală s-au ameliorat după aderarea la UE.
1.Forța de muncă

  • Cererea de specialiști este mai mare decât oferta de pe piață
  • Specializări lipsă sau insuficient acoperite
  • Salariile din sector au crescut brusc
  • Invazia companiilor de către absolvenți care solicit salarii uriașe pentru competențe puține sau absente

2.Economie

  • Diziune regională din punct de vedere digital
  • Aport scăzut al Regiunii la formarea PIB național (cel mai mica port)
  • Nivel scăzut al investițiilor străine
  • Contribuție scăzută la realizarea exporturilor totale
  • Procent scăzut al gospodăriilor care au echipamente de tip pc/laptop
  • Număr scăzut al IMM-urilor din Regiune din domeniul IT&C, comparativ cu Cluj și Timișoara
  • Dimensiunea IMM-urilor și, implicit, a capacității acestora de a investi în IT&C
  • Slaba utilizare a soluțiilor e-commerce și e-banking la nivel regional de către companii

3.Infrastructura de învățământ

  • Scăderea continua a numărului de student (în perioada 2006-2011, a scăzut cu 16,8%);

Administrație publică și legislație

  • Slaba utilizare a aplicațiilor de tip e-government, e-health, e-learning de către adminsitrația publică;
  • Cheltuielile IT/PIB și pe cap de locuitor au o valoare foarte redusă în Regiune;
  • Importanță scăzută acordată certificării, standardelor și controlului calității;
Oportunități Amenințări
1.Resurse umane

  • Regiunea își dezvoltă, inclusive prin acțiuni de clusterizare, propriile competențe IT&C;
  • Recalificarea absolvenților cu studii non-tehnice pentru domeniul IT&C;

2.Economie

  • Posibilitatea dezvoltării schimburilor comerciale datorită amplasării regiunii pe viitoarea graniță de est a Uniunii Europene;
  • Accesul la noi piețe prin dezvoltarea soluțiilor și utilizărilor e-commerce;
  • Gradul ridicat de penetrare al serviciilor de internet în rândul companiilor;
  • Reducerea prognozata a ratei inflatiei si scaderea implicita a costului creditului;
  • Trecerea către segmente ale industriei de software cu valoare adaugată mai mare;
  • Intrarea pe piețe-nișă de produse software (industrii creative, jocuri etc.);
  • Orientarea produselor/serviciilor către export;

3.Infrastructura de învățământ și CDI

  • Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al constructiei parcurilor industriale, stiintifice si a incubatoarelor de afaceri;
  • Ponderea ridicată (aprox. 50%) alocată CDI și competitivității IMM-urilor din FEDR pentru perioada 2014-2020;

4.Administrație publică și legislație

  • Posibilitatea ca prin modernizarea aeroporturilor din regiune, acestea sa sustina mediul de afaceri regional si sa devina puncte de localizare de noi investiții;
  • Interes crescut pentru dezvoltarea clusterelor;
  • Elaborarea Strategiei Naționale de CDI 2014-2020 și a Strategiei de Specializare Inteligentă a Regiunii Nord-Est 2014-2020;
  • Scăderea terifelor pentru servicii de internet și telecomunicații.
  • Piață internă cu potential considerabil (peste 20 mil. locuitori, a doua ca mărime după Polonia).
1.Resurse umane

  • Brain-drain – continuarea exodului „materiei cenușii” către alte regiuni si in străinatate;
  • Continuarea procesului de scădere a populației care urmează forme de învățământ superior;
  • Competiție ridicată pentru personalul calificat;
  • Creșterea fluctuațiilor de personal din cadrul firmelor (fenomenul head-hunting);
  • Criză de resurse umane în IT&C;
  • Scăderea nivelului de calificare a forței de muncă;

2. Economie

  • Recesiunea economică international;
  • Expunerea la piața globalizată;
  • Creșterea salarială din sector, care a determinat deja agențiile de recrutare să înceapă selectarea de personal din țări vecine mai slab dezvoltate (Republica Moldova, Ucraina);
  • Concurența cu țările asiatice (India, Pakistan);
  • Scumpirea cu 40-60% a proiectelor realizate în Regiune pentru client din țară și din străinptate;
  • Slaba competitivitate a firmelor de profil din regiune cu cele din statele membre după accederea României în U.E.;
  • Creșterea în continuare a gradului de sărăcie a populatiei in regiune;

3.Infrastructura de învățământ și CDI

  • Continuarea scăderii numărului de cercetători;

4.Administrație publică și legislație

  • Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică și socială,
  • Instabilitatea prevedrilor legislative privind cadrul fiscal;
  • Lipsa unor instrumente de support dedicate industriei de IT&C;
  • Lipsa de reprezentare de până în present, atât la nivel regional, cât și national;
  • Practicile neconcurențiale, pirateria în creștere;
  • Numărul tot mai ridicat al infracțiunilor electronice;

 

Profilul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est

Deși este este cea mai mare regiune de dezvoltare a României din punctul de vedere al numărului de locuitori si al suprafetei deținute, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est se situează pe ultimul loc ca nivel de dezvoltare. Disparitățile intra- și inter-regionale s-au accentuat în perioada 2005-2008, deși produsul intern brut regional pe cap de locuitor a crescut în termeni reali. Din datele statistice existente, indicele de  disparitate a continuat să scadă – indiferent de contextul economic global (atât în perioada de creștere, cât și de recesiune), coborând de la 66,7% (2005) la 61,4% (2010). Raportat la media comunitară, Regiunea Nord-Est figura cu un indice de disparitate de numai 29%. Principalii factori care determină nivelul scăzut de dezvoltare a Regiunii Nord-Est țin de:

  • lipsa de oportunități economice pentru populația din mediul rural:
  • 57% (peste 2 milioane de persoane) din populatia regiunii locuiește în mediul rural;
  • dintre aceștia, peste jumătate de milion îl reprezintă persoanele ocupate în agricultură, în general agricultură de subzistență;

(2) competitivitatea scăzută a mediului economic:

  • întreprinderile active existente în Regiune au o productivitate a muncii redusă, inferioară mediei naționale cu 30%;
  • în mod surpinzător, alături de comerț și industria prelucrătoare, cea mai scăzută productivitate se înregistrează în comunicații și informații, fapt determinat de pe o parte de contribuția modestă adusă de sectorul de cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, iar pe de altă parte de transferul redus și punerea în practică a rezultatelor de catre sectorul productiv;
  • ponderea cheltuielilor realizate de sectorul cercetării și dezvoltării la nivel regional reprezintă doar 0,3% din produsul intern brut regional, fiind, de altfel, în scădere;
  • în plus, din cuantumul total al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare doar o treime sunt realizate de către IMM-uri;
    • în regiune există numeroase unități de CDI ce își desfășoara activitatea la nivel de institute de cercetare, instituții de învățământ superior, stațiuni agricole și agenți economici. În ultimii ani se remarcă dezvoltarea centrelor de cercetare și excelență în cadrul universităților din regiune, recunoscute de catre CNCS (12 Centre de Excelenta înființate in cadrul instituțiilor de învățământ superior din municipiul Iași).
    • cheltuielile totale realizate în acest sector au reprezentat doar 0,29% din produsul intern brut regional (anul 2009), în descreștere față de perioada 2007-2008. Totodată, cel mai mare parte aport a fost adus de către județele Iași și Suceava.
    • La nivelul anului 2010, cheltuielile efectuate din fonduri publice dețineau o pondere de aproape patru ori mai mare față de cele efectuate de către mediul privat. De remarcat că, în perioada 2006-2008, ponderea cheltuielilor efectuate din fonduri publice a crescut până la 86,2%, urmând ca în perioada de criză să scadă până la 70%.
    • In ceea ce privește evoluția numărului de salariați din sectorul de cercetare-dezvoltare, Regiunea Nord-Est a fost una dintre puținele regiuni care în trecut a înregistrat un trend crescător, ajungând în 2008 la 4.172 persoane. Ca urmare a efectelor crizei economico-financiare, activitatea unităților de cercetare s-a restrâns, numărul salariaților scăzând până la 3.376 în anul 2010. Practic, la finalul anului 2010 numărul total de salariați în cercetare-dezvoltare reprezenta numai 8,64% din totalul existent la nivel național. Totodată, la fiecare 10.000 persoane ocupate civile revin doar 28 de salariați din cercetare-dezvoltare.
    • Una dintre probleme importante ale cercetării în regiune derivă din faptul că rezultatele obținute nu corespund nevoilor firmelor, neajungând să fie exploatate efectiv în producție.
  • Dezvoltarea limitată a IT&C și gradul redus de penetrare a serviciilor de internet (in special în mediul rural) constituie obstacole în tranziția către economia cunoașterii. Astfel, numărul întreprinderilor cu servicii și/sau produse în domeniul IT&C reprezintă doar 8% din totalul național, cu o contribuție modestă la cifra de afaceri națională pe acest segment.
  • Totodata, numai 36% dintre gospodării au acces la internet, 50% nu au echipamente informatice, iar 50% din populație nu a accesat niciodată internetul.
  • Productivitatea economică redusă determină și un nivel redus al exporturilor, doar 4,3% din volumul total al exporturilor românești fiind asigurat de regiune – cea mai mare parte a firmelor se adresează prin produsele și serviciile realizate piaței interne.
  • Numărul total al întreprinderilor cu inovare tehnologică (cele care au lansat bunuri și servicii noi sau semnificativ îmbunătățite sau procese noi) din regiune reprezintă 13,4% din totalul existent la nivel național, reprezentând 791 fime. Dintre acestea, trei sferturi activează în industrie și un sfert în servicii. Totodată, trei sferturi sunt întreprinderi cu până în 50 de salariați, iar restul sunt mijlocii și mari. Analizând situația după tipul inovării, se constată că 48% dintre acestea au lansat atât un produs, cât și un proces nou, 36% un proces nou, iar 16% un produs nou.
  • În condițiile în care criza economică va continua și cererea agregată și investițiile publice vor stagna, creșterea reală a produsului intern brut regional nu va putea fi susținută în absența unor intervenții dedicate creșterii competitivității și inovării.
  • nivelul scăzut de atractivitate, în special a zonelor rurale și orașelor mici și mijlocii:
  • cele mai multe din orașele mici și mijlocii ale regiunii se confruntă cu un nivel scăzut de atractivitate datorat unui complex de factori economici, sociali, de mediu. In cele mai multe cazuri, infrastructura tehnico-edilitară existentă este învechită, iar satele arondate nu sunt conectate la rețele de utilități.
  • accesibilitatea și mobilitatea în interiorul localităților sunt limitate de gradul avansat de uzură a străzilor orășenești, de lipsa/insuficiența locurilor de parcare, de foarte slaba prezență a unor forme alternative de transport (biciclete, transport ecologic, etc).
  • nivelul redus al investițiilor private realizate, precum și efectele crizei economice și financiare au condus la o restrângere a locurilor de muncă existente. Lipsa locurilor de muncă atractive, a oportunităților de petrecere a timpului liber determină numeroși absolvenți de învățământ superior să își stabilească domiciliul în alte zone urbane, mai dezvoltate.